MANDARINUL
Pe măsuţa din odaie,
Foarte-aproape de
vitrină,
Proaspătă
şi-nmiresmată,
Îmi zâmbea o
mandarină!
Sâmburelul voi
planta
Într-un ghivecel la
soare,
Grijă multă voi
avea,
Planta mea va creşte
mare!
Şi minunea se
întâmplă:
Sâmburelul
a-ncolţit,
Pomişorul iute
creşte
Poţi să spui că e
vrăjit!
Şi-ntr-o blândă
dimineaţă,
Zăresc primii
bobocei
Ce în fructe s-or
preface
Mult îmi este drag
de ei!
Da, cât de curând,
eu ştiu:
Feeria de culori
Verde şi portocaliu,
Doar privind, îmi dă
fiori!
Căci, crescut cu
grijă multă,
Soare, apă şi
iubire,
Mandarinul îmi
şopteşte:
„Mulţumesc, dragă
copile!”
Ştii, de plantele
iubeşti,
Ele-ţi vor simţi
iubirea
Cu mult drag te-or
răsplăti
Şi-ţi vor încânta
privirea
Cu flori multe,
chiar cu fructe
Colorate ca-n
poveşti
Şi poţi, micuţ
grădinar,
Cu munca-ţi, să te mândreşti!
carmina_carmencita@yahoo.com