GĂRGĂRIŢELE LA ŞCOALĂ
Doi pui mici de gărgăriţă,
Cât era ziua de lungă,
Se jucau în grădiniţă.
Se-alergau din floare-n floare,
Se-ntreceau ca la concurs,
Nu simţeau cum trece timpul
Şi soarele a apus.
Nu simţeau cum trece timpul
Şi soarele a apus.
Iată însă, vine vremea
Ca cei doi mici gărgărei
Să se-ndrepte către şcoală
Cu cei de-o vârstă cu ei.
Să se-ndrepte către şcoală
Cu cei de-o vârstă cu ei.
Gărgărel era cuminte,
Foarte-atent şi silitor,
Gărgărici – mai zăpăcit,
Credea că totu-i uşor!
Gărgărici – mai zăpăcit,
Credea că totu-i uşor!
Iată, anul s-a sfârşit
Clasamentul e ad-hoc
Gărgărel e premiant,
Gărgărici – pe-ultimul loc!
Gărgărel e premiant,
Gărgărici – pe-ultimul loc!
“De la anul, ştiu cum facem:
Învăţăm doar împreună”
Spune Gărgărel zâmbind
“Şi-o să meargă totul strună!
Spune Gărgărel zâmbind
“Şi-o să meargă totul strună!
Ne întrecem la ştiinţe,
Matematici, cunoştinţe
La citire, scriere,
Chiar şi la compunere!”
La citire, scriere,
Chiar şi la compunere!”
Iar în anul următor
Hai, răspunde: ştii tu? Ghici!
Cine-i cel mai bun şcolar?
Gărgărel sau Gărgărici?
Cine-i cel mai bun şcolar?
Gărgărel sau Gărgărici?
Sigură-s că ştiţi răspunsul:
Cei doi învăţau la fel
Gărgărel pe locu-ntâi,
Gărgărici, la fel şi el!
Gărgărel pe locu-ntâi,
Gărgărici, la fel şi el!
Oare este o minune,
Gărgăriciul cel codaş
Să atingă locu’ntâi,
Cel pentru elevi fruntaşi?!
Cu ambiţie şi muncă,
Poţi ajunge unde vrei
Asta nu este magie,
Întreabă-i pe gărgărei!
Să atingă locu’ntâi,
Cel pentru elevi fruntaşi?!
Cu ambiţie şi muncă,
Poţi ajunge unde vrei
Asta nu este magie,
Întreabă-i pe gărgărei!
carmina_carmencita@yahoo.com